Guvernul a discutat o variantă de ultim set de măsuri cu Comisia Europeană, care prevede creşteri de taxe în valoare de 10,6 miliarde de lei în acest an, cu aplicare de la 1 august, şi de 33,6 miliarde de lei anul următor (aplicare an întreg), la care se adaugă creşteri de taxe de 10,92 miliarde de lei de la 1 ianuarie, pentru un total în 2026 (majorări de taxe adoptate la 1 august 2025 şi cele de la 1 ianuarie 2026) de 44,55 miliarde lei (2,19% din PIB), conform documentului obţinut de Profit.ro şi datat 30 iunie.
Urmează o decizie finală.
În plus, conform informaţiilor Profit.ro, la acest moment, intenţia Guvernului este de a-şi angaja răspunderea în Parlament, chiar în această lună, pentru actul normativ care va introduce noile creşteri de taxe. Printre acestea sunt creşteri ample la TVA, cu cota generală urcată de la 19% la 21% şi o singură cotă redusă, de 11%, precum şi majorarea impozitului pe cifra de afaceri în sectorul bancar de la 2% la 4%.
Se adaugă, printre altele, şi creşterea accizelor la carburanţi, alcool, tutun, zahăr, precum şi contribuţii de asigurări de sănătate (CASS) pentru pensiile de peste 3.000 de lei, impozit pe dividende de 16% din ianuarie anul următor, ca şi creşterea rovignetei.
Totodată, sunt prevăzute măsuri de reducere a cheltuielilor cu 12,75 miliarde lei (0,67% din PIB) în acest an şi, luând în calcul noi măsuri de la 1 ianaurie, cu un impact pentru întreg anul 2026 de 31,73 miliarde lei (1,56% din PIB). Printre măsurile incluse la tăieri de cheltuieli se remarcă îngheţarea salariilor bugetarilor şi a pensiilor şi anul următor, după ce au fost îngheţate şi în acest an. Impactul total al măsurilor, creşteri de taxe şi tăieri de cheltuieli, este de 23,36 miliarde lei (1,2% din PIB) în acest an şi de 76,23 miliarde de lei (3,75% din PIB) pentru anul următor.
Măsuri care se aplică de la 1 august. Creşterile de taxe şi reducerile de cheltuieli au impact de 23,36 miliarde lei (1,23% din PIB) în acest an şi de 44,48 miliarde lei (2,19% din PIB) de anul următor
Creşteri de taxe de la 1 august – ar aduce 1,6 miliarde lei (0,56% din PIB) în 2025 şi 33,63 miliarde lei (1,65% din PIB) în 2026
Măsuri vizând TVA – Guvernul ar putea colecta 6,86 miliarde lei în 2025 şi 22,17 miliarde lei în 2026 din creşterea cotelor de TVA.
Creşterea cotei standard de TVA de la 19% la 21% – ar trebui să aducă 3,63 miliarde lei în 2025 (0,24% din PIB) şi 11,7 miliarde de lei (0,57% din PIB) în 2026
Creşterea cotei reduse de TVA de la 9% la 11% (alimente, medicamente, apă, pesticide etc.) – ar aduce 801,4 milioane de lei (0,05% din PIB) anul acesta şi 2,6 miliarde lei (0,13% din PIB) în 2026
Creşterea cotei de TVA de la 9% la 11% se aplică pentru: Livrarea de medicamente de uz uman şi veterinar; Livrarea de bunuri precum alimente, inclusiv băuturi, destinate consumului uman şi animal; Livrarea apei pentru irigaţii în agricultură; Livrarea de îngrăşăminte şi pesticide chimice; Servicii de alimentare cu apă şi de canalizare.
Creşterea cotei reduse de TVA de la 5% la 11% (cărţi, cultură, energie, lemne de foc) – 139 milioane lei (0,01% PIB) în 2025 şi 450,54 milioane lei (0,02% PIB) în 2026.
Creşterea accizelor (carburanţi, alcool, tutun, zahăr etc.) – aduce 1,54 miliarde lei (0,08% din PIB) în 2024 şi 5 miliarde de lei (0,25% din PIB) în 2026.
Contribuţii de asigurări de sănătate (CASS) pentru pensiile de peste 3.000 RON – 1,38 miliarde lei (0,07% din PIB) în 2025 şi 4,13 miliarde lei (0,2% din PIB) în 2026.
Impozit suplimentar pe sectorul bancar – aduce 334,8 milioane lei (0,02% din PIB) în 2025 şi 1,34 miliarde lei (0,07% din PIB) în 2026.
Impozit suplimentar pe jocurile de noroc – aduce 500 milioane lei (0,03% din PIB) în 2025 şi 1 miliard lei (0,05% din PIB) în 2026
Începând cu 2025, se propun măsuri fiscale pentru operatorii de jocuri de noroc, inclusiv majorarea taxei de autorizare pentru jocurile de noroc online (de la 21% la 25%), pentru aparatele de tip „slot machine” (de la 5.300 EUR la 5.800 EUR/an), a taxei pe viciu pentru sloturi (de la 500 EUR la 1.000 EUR), a taxei de autorizare pentru pariuri în cotă fixă (de la 21% la 23%) şi a cotei pentru aparatele VLT operate de Loteria Naţională (de la 4,5% la 12%).
Cheltuieli care se taie din august. Aduc economii de 12,75 miliarde lei (0,67% din PIB) în 2025 şi de 10,84 (0,53% din PIB) în 2026
Reducerea sporurilor (ex. condiţii vătămătoare, fonduri UE, stimulente) – aduce 600 milioane lei (0,03% din PIB) în 2025 şi 1,44 miliarde lei (0,07% din PIB) în 2026
Reducerea plafonului sporului pentru condiţii periculoase de la 1.500 RON la 300 RON/lună, începând cu a doua jumătate a anului 2025.
Reducerea sporului pentru fonduri europene de la 50% la 35% din salariul de bază şi plafonarea altor stimulente la maximum 30% din salariul de bază.
Măsuri în educaţie (burse, consolidare elevi, normă didactică mărită) – economie de 450 milioane lei (0,02% din PIB) pentru 2025 şi de 4,3 miliarde lei (0,21% din PIB) din 2026 Începând cu anul şcolar 2025-2026, se vor implementa următoarele măsuri: ajustarea normei didactice printr-o creştere medie de 10%; restructurarea programului de burse pentru studenţi, revenind la criteriile şi nivelurile din anul şcolar 2022-2023 (cu excepţia burselor sociale); creşterea numărului mediu de elevi pe clasă.
Măsuri CNAS (co-asiguraţi, concedii medicale) – aduce 800 de milioane de lei (0,04% din PIB) în 2025 şi 1,35 miliarde lei (0,07% din PIB) pentru 2026
Se propune introducerea contribuţiei obligatorii de asigurări de sănătate pentru persoanele co-asigurate şi ajustarea procentelor de compensare pentru concediile medicale în funcţie de durata acestora (55% pentru până la 7 zile, 65% pentru 8-14 zile, 75% pentru peste 15 zile).
Măsuri de eficientizare pentru autorităţile publice locale – aduce economie de 600 milioane lei (0,03% din PIB) în 2025 şi de 750 milioane lei (0,04% din PIB) în 2026 Se propun reforme structurale pentru autorităţile publice locale, inclusiv: reducerea normativelor de personal în funcţie de populaţie, actualizarea formulei de egalizare bugetară pentru a încuraja colectarea veniturilor proprii, introducerea de condiţionalităţi bazate pe performanţă (ex. legarea transferurilor de rata de colectare a taxelor locale şi cofinanţarea obligatorie a investiţiilor naţionale). Reforma companiilor de stat (subvenţii, contracte comerciale) – economie de 150 milioane lei (0,1% din PIB) pentru acest an şi de 250 milioane lei (0,01% din PIB) pentru 2026.
Reforma instituţiilor publice autofinanţate – economie de 150 milioane lei (0,01% din PIB) în 2025 şi 250 milioane lei (0,01% din PIB) în 2026.
Reducerea investiţiilor publice (transfer împrumut PNRR către grant, dezafectări împrumuturi PNRR, prioritizare programe naţionale) – economie de 10 miliarde de lei (0,53% din PIB) în acest an şi de 2,5 miliarde lei (0,12% din PIB) în 2026.
Total măsuri de la 1 ianuarie, creşteri de taxe şi reduceri de cheltuieli – 31,81 miliarde lei (1,56% din PIB)
– Creşteri de taxe aplicate de la 1 ianuarie 2026 – 10,92 miliarde lei (0,54% din PIB)
– Impozit pe dividende (16%) – 3,64 miliarde lei (0,18% din PIB)
– Impozit pe proprietate bazat pe valoarea de piaţă – 2,63 miliarde lei (0,13% din PIB) .
– Impozitare de mediu – reformă PNRR – 3,5 miliarde lei (0,17% din PIB) Guvernul va implementa o reformă a fiscalităţii verzi în sectorul transporturilor. Măsura cheie constă în introducerea TollRo, un nou sistem electronic de taxare care va înlocui actuala rovinietă pentru vehiculele de transport marfă cu o masă maximă autorizată de peste 3,5 tone.
Sursă Informateca.ro: Sursa ta de informații actualizate și credibile
