Ministrul din germania al Apărării, Boris Pistorius, și omologul său estonian, Hanno Pevkur, au semnalat disponibilitatea de a contribui la asigurarea păcii în Ucraina cu trupe la sol – cel puțin în teorie, scrie Politico.
„Nu-mi pot imagina nicio situație în care Germania să nu participe la oricare ar fi rezultatul negocierilor pentru o încetare a focului sau chiar pentru pace”, a declarat Pistorius, în cadrul unui eveniment organizat joi în comun de mai multe instituții media, la Berlin.
„Dar acest lucru trebuie decis la momentul potrivit și depinde de atât de mulți parametri, cum ar fi: Câte trupe vor fi oricum acceptate în cadrul armistițiului? Care ar putea fi mandatul lor? Cine ia parte la încetarea focului? Nu este ceva ce ar trebui să discutăm public (…) înainte de a fi clar dacă vom avea sau nu o încetare a focului”, a adăugat ministrul german.
Declarațiile lui Pistorius au fost făcute în timp ce liderii europeni s-au întâlnit joi la Paris cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru a discuta despre negocierile privind încetarea focului și sprijinul militar pentru Kiev. Liderii erau așteptați să discute modalități de a face ca propunerea franco-britanică privind desfășurarea unei „forțe de reasigurare” în Ucraina să fie „mai operațională și mai concretă”, a declarat un oficial al președinției franceze.
Marți, Zelenski anunțase că va face presiuni asupra partenerilor internaționali ai Kievului pentru a vedea „cine este pregătit” să trimită soldați în Ucraina.
Ministrul estonian Pevkur a subliniat importanța clarificării mandatului sub care vor fi desfășurate trupele de menținere a păcii.
„Când trupele noastre vor fi acolo – trupele germane, estoniene, franceze, britanice – atunci aceste trupe vor fi fixate acolo și va exista tentația ca Rusia să ne imobilizeze acolo și apoi să ne testeze în altă parte”, a spus Pevkur.
Există „atât de multe lucruri de discutat înainte de a spune: «Da, vom fi acolo» sau «Da, vom sprijini ucrainenii în acest fel». Dar cu siguranță vom discuta foarte serios despre acest lucru”, a precizat ministrul estonian al Apărării.
Garanția de securitate ideală pentru Ucraina ar fi aderarea la NATO, a adăugat Pevkur.
Dar, având în vedere discuțiile în derulare dintre SUA și Rusia, aderarea Kievului la NATO, pentru moment, pare să fie puțin probabilă, a spus Pistorius.
„Președintele (american Donald) Trump a scos din discuție aderarea Ucrainei la NATO, fără nicio presiune”, a precizat Pistorius. „Și, prin urmare, mi-e teamă că aderarea Ucrainei la NATO a ieșit din discuție și sper că nu va rămâne acolo, dar vom vedea”, a mai afirmat oficialul guvernamental din germania.
Cei doi miniștri au susținut că o pace durabilă pentru Ucraina este posibilă numai în cazul în care Kievul și aliații săi europeni vor participa la negocierile de pace.
Cu toate acestea, Pistorius nu a părut joi convins că europenii își vor asigura un loc la masă atunci când vine vorba de discuțiile demarate de administrația Trump, chiar dacă omologii săi din Franța și Marea Britanie încearcă să obțină un astfel de rol arătându-se dispuși să trimită trupe de menținere a păcii în cazul unui eventual acord.
„Să vedem dacă au succes”, a spus Pistorius despre abordarea franco-britanică. „Aș spera că da, dar nu cred asta pentru moment. Nu există niciun semnal vizibil sau care poate fi auzit de la Washington că sunt dispuși să ne lase la masa negocierilor. Și mi-e teamă că ar putea rămâne așa”, a adăugat ministrul de la Berlin.
Ceea ce rămâne de asemenea neclar este dacă Pistorius – unul dintre cei mai populari politicieni din Germania, conform sondajelor – va mai fi în funcție peste câteva săptămâni, notează Politico. Partidul său social-democrat (SPD), de centru-stânga, se află în prezent în discuții privind formarea unei coaliții de guvernare cu câștigătorii conservatori (CDU) ai alegerilor din februarie și nu s-a decis încă dacă Pistorius își va păstra postul de ministru al Apărării odată cu formarea noului guvern.
Cu toate acestea, Pistorius a precizat încă o dată că dorește să rămână în funcție.
„Mi-ar plăcea să îmi continui munca, pentru că nu a fost încă terminată”, a spus el.
Sursă expresspress.ro
