„Lista rușinii” de la Marie Curie: 150 de copii au murit așteptând un loc la ATI

Cătălin Cîrstoveanu, șeful Secției ATI Neonatală de la Spitalul „Marie Curie” din București, a lansat un avertisment dur joi, la Digi24, cu privire la criza locurilor pentru nou-născuții aflați în stare critică. Medicul a dezvăluit existența unei „liste a rușinii și a disperării”, o platformă transparentă unde sunt înscriși copiii care așteaptă un pat liber la terapie intensivă, precizând că 150 de micuți au murit în ultimii șase ani înainte de a putea fi preluați de specialiști.

„Lista rușinii și a disperării”: 150 de copii au murit așteptând un loc

Situația la Spitalul „Marie Curie” a devenit critică după ce lipsa de personal a dus la închiderea a cinci paturi din secția de terapie intensivă neonatală. Această reducere a capacității are consecințe imediate și tragice pentru pacienții din întreaga țară care au nevoie de îngrijiri de specialitate.

• Statistica neagră: 150 de decese înregistrate în ultimii 6 ani pe lista de așteptare.
• Capacitate redusă: 5 paturi au fost închise recent din cauza lipsei de asistenți.
• Cazuri recente: Un nou-născut din Craiova și unul din Constanța au murit recent pentru că nu au putut fi transferați la timp.

„Am făcut o listă. Noi am numit-o a rușinii și a disperării în același timp, pentru că nimeni nu credea că noi nu avem locuri. Pe această listă se văd pacienții care așteaptă, iar statistica arată că au decedat 150 de copii. Scoțând încă cinci paturi, închipuiți-vă ce înseamnă mai mult lucrul acesta”, a explicat medicul Cătălin Cîrstoveanu.

Deblocarea posturilor, o „soluție de avarie”

Deși Guvernul a aprobat recent un memorandum pentru deblocarea a 22 de posturi de asistenți la „Marie Curie”, șeful secției ATI consideră că măsura este insuficientă și vine prea târziu. El critică direcția în care se îndreaptă sistemul sanitar, avertizând că tăierea locurilor de la ATI înseamnă „mortalitate imediată”.

„Este o picătură. Bun, este bine, dar ideea în sine într-o țară, «lasă că rezolvăm acum și vedem noi mai încolo», este o direcție greșită. Nu este în regulă să depopulăm centrele terțiare și locurile unde se muncește la foc continuu și în condiții grele”, a declarat Cîrstoveanu.

Impactul asupra medicinei de stat

Medicul subliniază că medicina de înaltă complexitate pentru copii nu poate fi realizată în sectorul privat, iar slăbirea spitalelor publice de stat va duce la creșterea numărului de pacienți trimiși în străinătate pe sume uriașe.

• România decontează aproximativ un sfert de miliard de dolari pentru tratamente la Viena.
• Medicina complexă pentru copii se face aproape exclusiv în spitalele de stat.
• Întârzierea deciziilor administrative afectează direct șansele de supraviețuire ale copiilor.

„Este trist că asistăm la astfel de lucruri. Viața nu alege în mod special pe cei săraci sau pe cei bogați. Oricine poate să fie. Direcția de dezvoltare și de menținere trebuie să fie una constantă, corectă. Nu trebuie să tai astfel de lucruri ca să pui niște bani nu știu unde”, a conchis Cătălin Cîrstoveanu.