Germania, locomotiva economică a Europei, își redefinește poziția în comerțul global. În fața provocărilor climatice, tensiunilor geopolitice și concurenței tot mai dure din afara UE, Berlinul nu mai joacă doar rolul de arbitru – ci de actor strategic. De la industrie auto la energie, de la materii prime la apărare, deciziile luate acum la Berlin vor influența nu doar direcția Uniunii Europene, ci și competitivitatea țărilor din Europa Centrală și de Est – inclusiv România.
Germania, Italia și Franța, front comun împotriva Bruxellesului?
Cele trei mari economii europene pregătesc un demers comun pentru a relaxa obiectivele de mediu impuse industriei auto de Comisia Europeană. Ținta clară este amânarea interzicerii motoarelor pe benzină și motorină după 2035 și revizuirea limitelor de emisii CO₂ pentru flotele auto. Asociația industriei auto germane (VDA) cere ca motorul cu ardere internă să nu fie exclus, atâta timp cât poate fi alimentat cu carburanți sintetici (e-fuels). Italia cere și recunoașterea biocombustibililor.
Relevanță pentru România: Dacă aceste demersuri au succes, vor da un semnal clar de întoarcere la realism industrial în Europa. Pentru România, unde industria auto are o pondere semnificativă, o flexibilizare a regulilor UE ar însemna o perioadă mai lungă de adaptare și oportunități pentru investiții în tehnologia hibridă sau alternativă, arată Politico.
Achiziții rapide pentru armată
Berlinul vrea să acorde Bundeswehr-ului dreptul de a cumpăra arme și echipamente militare fără licitații, folosind o „portiță” legală europeană. Mai mult, producătorii din țări terțe – inclusiv SUA sau Turcia – ar putea fi excluși din contracte, în favoarea unei industrii de apărare „naționalizate”.
Pentru România, care depinde masiv de importurile militare și are puțini furnizori locali, o astfel de mișcare a Germaniei poate însemna o nouă abordare a parteneriatelor NATO și o presiune pentru dezvoltarea unei baze industriale proprii.
x
Cursa pentru materii prime critice
Federația Industriei Germane (BDI) cere Guvernului german să activeze rapid Fondul Național pentru Materii Prime și să construiască rezerve strategice de pământuri rare, magneți și alte componente vitale pentru tehnologiile verzi și apărare. Pentru România, o țară cu potențial minier subexploatat, acest lucru poate însemna:
– cerere crescută pentru parteneriate de extracție și procesare,
– investiții în lanțuri de aprovizionare alternative la China,
– sau chiar presiuni din partea UE pentru a-și valorifica mai activ resursele.
Criza energetică: Germania apasă accelerația pe gaz și hidrogen
Marile companii energetice germane cer guvernului să grăbească construcția de centrale pe gaz, compatibile cu hidrogen, pentru a evita penurii în anii următori.
Critica? Strategia actuală e prea lentă și birocratică.
Soluția? Lansarea rapidă a licitațiilor și renunțarea (parțială) la tehnologii prea scumpe, cum ar fi captarea și stocarea CO₂ (CCS). Pentru România, care are rezerve proprii de gaz și ambiții pe zona hidrogenului verde, este un moment oportun pentru a atrage investiții sau a propune proiecte comune transfrontaliere.
Sursă expresspress.ro
